Pe scurt: după o lovitură sau o răsucire la munte, oprește activitatea, imobilizează zona afectată, aplică frig prin material, ridică piciorul sau brațul și evaluează semnele de alarmă. Dacă membrul se deformează, nu poți călca sau apar amorțeală ori durere foarte mare, cere ajutor medical. Articolul oferă informații generale și nu înlocuiește consultul medical.
Pe potecă, ajutorul medical este departe, iar graba de a continua traseul poate agrava o leziune ușoară. Câteva reguli generale te ajută să reacționezi corect până ajungi la un medic sau până sosesc salvatorii. Ele se aplică leziunilor mici și nu înlocuiesc evaluarea unui specialist.
Primii pași după accident
Primul pas este să te oprești imediat și să ceri ajutor dacă ești în grup, iar apoi să evaluezi situația. Continuarea mersului pe o articulație lezată poate transforma o leziune ușoară într-una serioasă. Așază persoana într-o poziție comodă, ferită de vânt și de umezeală, și vezi dacă este conștientă și respiră normal.
- oprește activitatea și odihnește zona afectată;
- protejează persoana de frig, vânt și umezeală;
- evaluează durerea, umflătura și mișcările posibile;
- anunță un membru al grupului și stabilește un plan.
Odihnă, frig, compresie, ridicare
Pentru leziuni mici ale articulațiilor, se folosește pe scurt schema odihnă, frig, compresie și ridicare. Odihna înseamnă oprirea sprijinului pe zonă. Frigul se aplică învelit într-o haină sau un prosop, nu direct pe piele, în reprize scurte, pentru a nu provoca degerături. O bandă elastică, strânsă moderat, limitează umflarea, iar ridicarea piciorului sau a brațului deasupra nivelului inimii ajută la reducerea ei. Dacă degetele devin reci, albastre sau amorțite, banda e prea strânsă și se desface.
Ce eviți
Evită să forțezi mișcarea, să masezi zona și să încerci să „pui la loc” o articulație care pare deformată. Nu aplica căldură în primele ore și nu continua traseul doar ca să nu strici planul. Dacă membrul arată evident deformat, imobilizează-l în poziția găsită și așteaptă ajutorul specializat.
Semne de alarmă
Există situații în care nu aștepți și suni imediat la 112. Acesta este numărul pentru urgențe, iar în zonele cu semnal slab, la munte, salvamontul poate fi anunțat tot prin 112.
- deformare vizibilă sau os care iese prin piele;
- imposibilitatea de a călca sau de a mișca zona;
- amorțeală, furnicături sau degete reci și palide;
- durere foarte intensă sau în creștere;
- lovitură la cap cu pierderea cunoștinței, vărsături sau confuzie;
- semne de frig sever: tremur necontrolat, vorbire încurcată, somnolență.
Cum te pregătești dinainte
Pregătirea reduce riscul și te ajută să reacționezi mai bine. Încalță bocanci cu talpă bună și susținere pentru gleznă, ia bandă elastică și o trusă mică, încarcă telefonul și anunță cuiva traseul și ora estimată de întoarcere. Vremea de iarnă adaugă riscuri suplimentare, mai ales frigul prelungit, descris în materialul despre hipotermia și degerăturile și protejarea iarna la munte.
După ce ai coborât
După coborâre, o leziune la gleznă sau la genunchi merită verificată de un medic, mai ales dacă umflătura persistă sau mersul rămâne dureros. Medicul decide dacă este nevoie de radiografie sau de alte investigații. Detalii despre pașii din primele zile și despre momentul în care e nevoie de investigații găsești în ghidul despre entorsa de gleznă în primele 48 de ore și radiografia.
Întrebări frecvente
Pot continua traseul dacă durerea e mică?
Dacă poți călca fără durere și fără instabilitate, poți coborî cu grijă pe cel mai scurt drum. Dacă durerea crește, oprește-te și cere ajutor.
Cât timp aplic frig?
În reprize scurte, învelit într-un material, cu pauze între ele. Nu lăsa gheața direct pe piele.
Ce trebuie să am în rucsac?
Bandă elastică, folie izotermă, o trusă de prim ajutor completă, lanternă, telefon încărcat și apă.
Un traseu bine planificat și un echipament potrivit rămân cele mai bune măsuri de prevenire a accidentelor la munte.